Henry Mavrodin s-a nascut la Bucuresti si a absolvit Academia de Arte in 1963, ca elev al lui Corneliu Baba. In anii care au urmat, a participat cu pictura si grafica la numeroase expozitii. In 1963 a primit o bursa in Belgia si a reprezentat Romania la primul Festival International de Pictura la Cagnes-sur-Mer, in Franta, unde i-a fost decernat premiul pavilionului romanesc.
In 1970 a expus la Bienala Internationala de Arta de la Venetia, iar in 1977, la Expozitia cvadrienala Nationala de Arta de la Roma. Dupa revenirea in tara, expune in 1998 la Muzeul National de Arta de la Bucuresti. Muzeul Morandi din Bologna organizeaza o retrospectiva a operei sale in 1999. Din 1992 preda pictura si desen la Academia de Arte din Bucuresti, unde in prezent este decanul Facultatii de Istoria si Teoria Artei.
Latinitatea noastra este mai subtire decit invatam la scoala
Curind dupa absolvirea studiilor la Academia de Arte, ati emigrat. A fost aceasta o alegere care s-a dovedit determinanta pentru creatia dvs.?
Nu stiu cit de determinanta, dar extrem de importanta – mi-am adaugat un orizont: treizeci de ani intr-o alta cultura si deloc asemanatoare. Gradul nostru de rudenie cu ltinitatea este ceva mai subtire decit am invatat la scoala. Traditia aplaudata a intelectualului roman de a citi mai mult in franceza decit in rusa sau in engleza nu justifica apartenenta la comunitatea de sorginte.
Detaliile cu privire la cauzele creatiei prefer sa le evit. Este important insa faptul ca traiesc de treizeci de ani in doua lumi paralele, ce prin latinitatea autentica sau prezumtiva ce le leaga continua sa fie opuse la virf. Este un seminar de antropologie, si doar de aici inainte se poate vorbi (cu grija insa) despre arta. Dar cum arta nu contine proteine si nici calorii si deci nu este un produs de prima necesitate, o putem considera
