Simultan cu protestele europene împotriva impozitelor pe benzină - proteste relativ paşnice, dar care au demonstrat cît de rapid şi cît de eficient poate fi blocată viaţa unei ţări - s-au desfăşurat la Praga protestele violente împotriva capitalismului, a globalizării, a inegalităţii. Iniţiativa din noiembrie 1999, cînd a fost paralizată conferinţa interministerială de la Seattle, a evoluat în primăvara acestui an la reuniunile curente ale Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional şi apoi în septembrie la Melbourne, iar tulburările din capitala Republicii Cehe au arătat încă o dată forţa dezorganizării organizate. Măsurile de securitate anterioare conferinţei de la Praga şi ceva ce semăna foarte tare cu lupte de stradă din timpul ei au creat o stare tulbure, de conflict fără ieşire. Cei care îşi propun din nou să redistribuie "bogăţia capitalistă şi să o dea înapoi oamenilor muncii" nu aparţin de astă dată unui partid de avangardă dotat cu o "ideologie ştiinţifică". Ei reprezintă o varietate de grupuri "radicale" - ecologişti, feministe, anarhişti, neocomunişti, neonazişti şi nealiniaţi - acţionînd în afara oricărei ierarhii, în funcţie de afinităţi. Uneori afinităţile intră în contradicţie şi atunci cauza generală este amînată şi pumnii sînt folosiţi pentru anularea adversarului situat pe aceeaşi parte a baricadei. Bătăile se sfîrşesc tot prin intervenţia poliţiei aservite intereselor oficiale. Dacă spectacolul violenţelor stradale îi lasă deocamdată indiferenţi pe cei în numele cărora ele se desfăşoară, organismele internaţionale simt din plin presiunea contestaţiei. Într-o lume cu şase miliarde de oameni cîteva sute de milioane trăiesc bine, iar restul etalează o sărăcie ai cărei indicatori evoluează din ce în ce mai îngrijorător. Tendinţa din relativ mica lume îndestulată este de sporire a bogăţiei şi totul - progresul tehnologic, libertatea d