Dana Maria NICULESCU GRASSO
Bancurile politice. Studiu demologic
Editura Fundatiei Culturale Romane, Colectia „Antropologie culturala“, Bucuresti, 1999, 312 p., f.p.
„Care e atitudinea ta fata de puterea sovietica? – La fel ca cea fata de nevasta-mea: un pic o iubesc, un pic mi-e frica de ea, un pic o insel, un pic o fut, citeodata as vrea s-o schimb... dar, in general, m-am obisnuit“ – iata un moto, s-ar putea spune, abrupt pentru un studiu socio-cultural de factura demologica (notiune echivalenta cu cultura populara) cum este cartea de fata. Sub acoperirea unui titlu direct cu accentul (sau miza etnologica) pe encliza, Bancurile politice, cercetarea Danei Maria Niculescu Grasso, e rezultatul unui demers structuralist sistematic care porneste de la unsprezece colectii de bancuri, editate majoritatea intre anii 1976 si 1988 in limbi de circulatie internationala. „Caracterul reprezentativ socio-cultural“ al bancului politic este urmarit in toate implicatiile sale (de la cele tematice la cele morfologice), insa, in ultima instanta, lucrarea insasi e o colectie de „productii populare spontane“.
In analiza bancurilor, „ceea ce efectiv intereseaza este modul in care un anumit grup social (poporul) concepe viata sau lumea“ (p. 18). O minima opozitie se creeaza la nivelul instrumentarului stiintific, opozitie de care autoarea tine seama in clasificarile sale: fapt eminamente de cultura orala, bancurile politice din tarile“ blocului de Est“ (y compris U.R.S.S.) sint editate (sau, mai bine zis, antologate) in tari precum Italia, R.F.G. sau Anglia. Cele mai multe dintre exemplele cartii sint insa citate din doua sau trei colectii anonime (cu editor necunoscut), lucru firesc in cazul samizdatului 1001 de bancuri politice sovietice (1988) sau, la noi, in cel al postdecembristelor Bancuri din „epoca de aur“ (De la lume adunate). Si ai
