Stimata doamna Helen Meixner, va rog sa ne spuneti mai intii ce semnificatii considerati ca are inaugurarea sediului renovat al Consiliului Britanic si – practic – relansarea institutiei in Romania?
O cladire nu e decit o cladire! Insa avem norocul sa lucram intr-una extrem de frumoasa, renovata si extinsa de un arhitect si de un inginer constructor extrem de buni, care au colaborat perfect cu colegii lor romani. In urma acestui efort colectiv, sediul Consiliului Britanic din Bucuresti este mai frumos, mai spatios si mai functional. Arhitectura cladirii a fost protejata, aspectul exterior a fost pastrat, ca si decoratia interioara veche, dar s-au facut recompartimentari, extinderi, reamenajari in spatiile mansardate, in curte si in cladirile-anexa. Sper ca vom reusi sa facem aici mai multe pentru publicul nostru, in special pentru tinerii romani. Nu ne vom schimba modul de lucru, pentru ca ne dorim o continuitate a muncii noastre. Dar programele noastre se vor extinde si cei care ne frecventeaza vor beneficia de dotarile mai bune pe care le avem acum. De exemplu, cursurile noastre de limba engleza se vor desfasura in noul centru de predare din anexa, cu cinci sali de curs, excelent dotate.
Ne-ati putea spune citeva cuvinte despre traditia Consiliului Britanic, una dintre institutiile-fanion ale Marii Britanii?
Consiliul Britanic a fost infiintat in 1934. De fapt, el s-a extins in aceasta parte a Europei, in Grecia, Turcia, Bulgaria, Romania, pentru a fi opus fascismului. Oamenii de afaceri britanici au decis ca Marea Britanie trebuie sa insiste in a impune valorile democratiei ca o contrapondere la actiunile Germaniei si Italiei de impunere a fascismului. De-acolo s-a pornit. In timp, Consiliul a evoluat spre profilul unei institutii care face lucruri pe care politicul si economicul nu le pot face. E vorba despre cultura in sens
