Masurile luate in ultimii ani de limitare a activitatii termocentralelor, combinate cu seceta ce a golit bazinele de acumulare a hidrocentralelor, prefigureaza o importanta criza energetica Seceta din acest an a afectat serios capacitatea hidrocentralelor de la Stinca-Costesti de a produce energie electrica. Programate sa furnizeze cite 16 MW putere instalata, cele doua hidrocentrale de pe Prut, cea romana de la Stinca si cea basarabeana de la Costesti, furnizeaza la aceasta ora numai cite opt MW energie electrica. Al treilea lac de acumulare din tara dupa Portile de Fier I si II ca si volum de apa (1,4 miliarde metri cubi de apa volum maxim de retentie), lacul de la Stinca-Costesti este programat sa acumuleze un volum normal de retentie de 732 milioane de metri cubi de apa. "Din cauza secetei din acest an volumul lacului de acumulare a scazut la 560 milioane metri cubi de apa, fapt ce face ca hidrocentralele sa functioneze la jumatate din capacitate", explica Ioan Donisa, tehnician in cadrul exploatarii barajului. Pentru ca in perioada iernii precipitatiile sub forma de lapovita si ninsoare asigura o alimentare insuficienta cu apa a bazinelor de acumulare, in primavara se asteapta ca hidrocentralele sa traverseze o criza extrem de grava de productie a energiei electrice, adica sa ajunga practic sa isi opreasca turbinele din cauza nivelului de apa extrem de scazut din acumulari. Lucrul acesta este foarte grav, daca ne gindim ca fenomenul este unul generalizat in Romania. Cum energia produsa de hidrocentrale este mai ieftina, in ultimii ani s-a renuntat aproape total la energia produsa de termocentrale, mai scumpa si mai poluanta, platindu-se in acelasi timp si costurile sociale rezultate din disponibilizarea minerilor din Valea Jiului. Socotelile de pe hirtie nu s-au potrivit insa cu realitatea seceta de anul acesta reducind substantial capacitatea de productie a hid