20:48
primeşte-mă
tu
în dimineaţa asta
cu ochiul împerecheat
al întunericului
primeşte-mă tu
în braţul tău moale
ca o nicovală de ciocolată albă
şi sărută-mă tu întâi
ca să nu mă vâneze leproşii
prin cotloanele zilelor care-au fost
şi strânge-mi tu
părul alb răsfirat
printre
frunzele aşternute la picioarele nesomnului
şi
hai tu odată
până dincolo de prăpastia gândului
şi
caută-mă cu disperarea
chemării ascunse
în mesageria vocală
şi
mai priveşte-mă şi tu în oglindă
suflet
fără cătuşe
doar - doar
vei şti cum aleargă
noaptea
să-ţi lumineze chipul
în formă de stea căzătoare
ca şi când lumea
s-ar putea compune
din două silabe
ca şi când tu
n-ai şti răspunsul
care-mi scapă printre
degetele
unei nopţi
("cu lună albastră şi copaci de marmură neagră")
20:10
gândurile
ca nişte lilieci stau
gata să-mi cadă din
gură
pahare de iaurt dietetic sau
cuvintele tale cu
mirosul vinului fermentat în
pivniţele statului
oamenii
muşcă din
pâinea uscată a vorbelor tale
fără sens
în atelier doar
liniştea culorilor pe
noptieră o folie de
codamin pentru
ochi plini de
nesomn
pe pian o
majoretă dansează cu un
clown
se cântă sacadat
şi doi vulturi se plimbă
pe clape
adulmecându-şi prada
molima se împrăştie în
aerul fără tine prea greu
limbile lacome ale
pendulei
explodează când
pagina cinci valsează printre
flash-urile
aparatelor de fotografiat
impresii doar
buz
