Ştiu deja că orice pariu în privinţa opţiunii Juriului Nobel pentru literatură e hazardat, fiindcă nu valoarea literară e criteriul principal. Surpriza din acest an a fost însă mai mare ca de obicei; nici măcar revistele literare franceze nu i-au acordat pînă acum vreo importanţă aparte scriitorului chinez refugiat la ei în urmă cu peste un deceniu. Răsfoind colecţiile de "Magazine littéraire", "Lire" şi "La Quinzaine littéraire", am găsit recenzii la destule cărţi de autori contemporani chinezi, traduse în limbi de circulaţie, dar pe Gao Xingjian, nu. Nici în Petit Robert - Noms propres nu e, nici în Larousse.
Cum nu voiam să repet informaţiile de pe Internet, preluate şi semnate de jurnalişti în diferite publicaţii româneşti în aceste zile, am apelat la profesorii de la catedra de chineză a Institutului de limbi străine din Bucureşti, în speranţa că vom putea prezenta, traduse din original, cîteva texte ale premiatului Nobel - 2000. Deşi s-au străduit, specialiştii noştri n-au putut să găsească în puţinul timp avut la dispoziţie vreun volum de Gao Xingjian, iar informaţiile lor se limitau tot la ce se găsea pe site-ul Nobel (ceea ce nu înseamnă că nu vom reveni, cît de curînd posibil, cu texte traduse din chineză ale dramaturgului, romancierului, teoreticianului şi criticului literar intrat acum sub reflectoarele celebrităţii mondiale).
Cum n-am renunţat să caut, am găsit totuşi ceva: în Dictionnaire universel des littératures, coordonat de Béatrice Didier şi apărut la Presses Universitaires de France în 1994, după Gao Ming, dramaturg (1307-1371), Gao Qi, poet (1336-1374) şi Gao Xiaosheng, romancier (n. 1928), figurează şi un articol dedicat lui Gao Xingjian (al cărui nume - m-a învăţat d-na prof. Florentina Vişan - se pronunţă în chineză Gao Singţien).
Din articolul de dicţionar semnat de sinologul N. Dutrait am aflat mai multe despre ac
