San Francisco a găzduit de curînd o întîmplare unică şi nobilă, care ar trebui să stea de exemplu tuturor oraşelor, din întreaga ţară: încoronarea unui poet laureat. Evenimentul a avut loc la noua şi controversata San Francisco Library, despre care se spune că are mai multe computere decît cărţi. Primarul Willy Brown a condus ceremoniile cu aplomb şi răbdare. Un personaj din public, bolnav mintal, a început să strige ceva despre prizonierii din Eritreea şi despre conspiraţia mondială împotriva cîinilor săi. Dar cel mai frumos a fost cînd însuşi Laureatul, poetul Lawrence Ferlinghetti, a dat glas unei critici şfichiuitoare la adresa iubitei sale cetăţi şi a muşcat copios mîna care tocmai îl miruise. San Francisco, spuse Ferlinghetti mulţimii, îşi pierde sufletul din cauza maşinilor, o stare pe care el a denumit-o Autoghedon. "Sistematizarea" vechilor cartiere, banii cei noi şi lipsa de respect faţă de diversitate şi tradiţie rod sufletul oraşului. A criticat Blue Angels, supersonicele Marinei, care sfărîmă pacea oraşului cu regularitate. "Viaţa poetică are nevoie de Pace, nu de Război", a proclamat poetul, "Viaţa poetică a Oraşului, viaţa noastră subiectivă, viaţa subiectivă a individului este în perpetuă luptă cu civilizaţia materialistă, cu forţele perplexului militaro-industrial, nu avem nevoie de aceste avioane de luptă, făcute să ucidă şi, pe nedrept şi caraghios, numite Blue Angels." Poetul Laureat a făcut şi o serie de propuneri concrete menite să reclădească sufletul oraşului

San Francisco, cerînd ca pietonii şi bicicliştii să capete prioritate în faţa automobilelor, ca oraşul să devină o alternativă pentru radiourile şi televiziunile de mică putere, cu reduceri de taxe pentru broadcasteri, şi ca rîurile şi pîraiele oraşului să fie readuse la lumină, deschizînd astfel străzi curgătoare către Golf. Apoi, le-a cerut tuturor celor care îl ascultau să