Alte adnotări despre locurile unde se adună banii Charlotte, Carolina de Nord, este un burg micuţ şi bogat, plin pînă la refuz de clădiri noi şi lucitoare construite cu paralele din sistemul bancar. Atotputernica Bank of America, al cărei nume este tot ce a mai rămas din gigantul din San Francisco înghiţit de o bancă locală, a remodelat Charlotte după tipare artistice. Piramida devenită simbol al Bank of America din San Francisco deţine o mare colecţie de artă a companiei. Grosul aceastei colecţii, în majoritate modernişti bine cunoscuţi şi modernişti din Vestul sălbatic, cu reputaţii mai modeste, a rămas la San Francisco, dar o parte s-a mutat la Charlotte. Piramida a rămas la San Francisco, de bună seamă, dar partea ei de sus, unde directorii hrăniţi cu sushi încetaseră să mai îmbătrînească sau să-şi mai ascută lamele de ras este ocupată acum de tipi din sud, cu accente lătăreţe, care folosesc căzile companiei drept scuipători şi pubele pentru oasele roase rămase de la barbecue. Mahării din California au zbughit-o en masse către podgoriile lor din Sonoma, unde scriu lungi rapoarte despre cîinoşenia capitalismului. În timpul acesta, în Charlotte se găsesc o mulţime de slujbe pentru arhitecţi, autori de sculpturi urbane, pictori muralişti şi curatori de galerii de artă. "Snaga noastra civică", îmi explică un boschetar de prin partea locului într-o frumoasă dimineaţă de duminică, cum mergeam de-a lungul unei străzi din centru, sărbătoresc adumbrită de copaci tomnateci, "vine din ţigări". Îşi aprinse una de la chiştocul celei vechi, ca demonstraţie. "Cînd au interzis fumatul în San Francisco, şi-au surghiunit cultura. Era o simplă chestiune de timp pînă ca North Carolina, statul tutunului, să-i stingă ca pe un chibrit şi să trambaleze toată arta şi marafeturile ei la Charlotte. Un oraş artistic trebuie să fumeze". Trecătorul cel gureş îşi ridică nasul în văzduh