De ce este oare atit de importanta analiza formarii stereotipurilor cu privire la alteritate?
Fara indoiala, un astfel de studiu este interesant din perspectiva istorica si literara, dar are si dimensiuni politice importante. Perceptiile stereotipice influenteaza luarea de decizii, ca de pilda pentru tarile care sint invitate sa intre in „Europa“ (adica in Uniunea Europeana) ori NATO sau pentru cele care atrag investitiile straine etc. Polonia, Ungaria si Republica Ceha se prezinta ca „europene“, adesea in opozitie cu Balcanii, iar acest lucru se reflecta in modul in care sint percepute de ceilalti. Balcanii au devenit un refugiu al rasismului „corect din punct de vedere politic“. Asa cum argumentez in Inventind Ruritania, despre tarile balcanice se vorbeste intr-un mod inacceptabil, daca ar fi aplicat tarilor africane sau asiatice. Iata de ce este important sa intelegem stereotipurile, tocmai pentru a actiona impotriva lor.
Dar si pentru a ne comunica mesajul cit mai eficient posibil. Cind presedintele bosniac Alija Izerbegovic compara harta etnica a tarii sale cu tablourile lui Jackson Pollock, aceasta a devenit una dintre cele mai citate afirmatii politice ale razboiului bosniac. Comparatia – atit de clara si eficienta pentru ziaristii apuseni – nu putea fi mai obscura pentru publicul balcanic.
Cum este Romania afectata de acest proces al colonizarii imaginare?
Este afectata pentru ca, mai mult decit oricare alta tara balcanica (cu exceptia Albaniei), Romania a continuat sa fie perceputa de catre scriitorii britanici ca „necunoscuta“ si oarecum mai misterioasa decit vecinii sai. Cred ca motivul este foarte simplu – Albania si Romania erau, din punct de vedere istoric, cam „in afara drumului“, nefiind atit de mult strabatute de englezi in itinerariile lor spre Orientul Mijlociu sau alte locuri. Acest sentiment al
