Partidul National Liberal face politica sub semnul paradoxului. In acelasi timp, liberalii sunt si nu sunt la guvernarea Romaniei. Desi cativa membri de marca ai formatiunii lui Mircea Ionescu-Quintus se afla in fruntea unor ministere, liberalii s-au erijat, de ceva vreme, in cei mai aprigi critici ai guvernarii actuale. Pentru unii asta inseamna doar o lipsa totala de caracter, pentru altii insasi esenta liberalismului.
Programul PNL merge pe coordonatele clasice ale doctrinei de la care se revendica partidul lui Quintus: libertate individuala, inviolabilitatea individului, proprietate privata si initiativa privata, limitarea puterii statului cu ajutorul legilor, separarea puterilor din stat etc.
Liberalii propun trei reforme: o reforma institutionala care "atinge" problematica drepturilor omului si a regimului politic, a administratiei publice, a justitiei si a ordinii publice si sigurantei cetatenilor; cea de-a doua se refera la economie, iar cea de a treia la educatie.
Revenind la chestiunile strict legate de economie trebuie spus ca liberalii au avut intotdeauna incredere in posibilitatile "mainii invizibile" de a regla relatiile economice si, implicit, pe cele sociale dintre oameni, fara interventia statului. Tocmai de aceea, un concept fundamental al liberalismului este "statul minimal".
In opinia membrilor PNL, reforma economica, prin transformarea liberala a societatii, vizeaza actiuni concrete in doua domenii; primul dintre acestea este piata, masurile luate avand scopul de a forma, liberaliza si consolida pietele prin privatizare, retrocedare si demonopolizare.
Cel de-al doilea domeniu revine la reconsiderarea rolului statului, prin crearea unui stat puternic, arbitru absolut impartial al pietelor, al proprietatii si al regulilor, cu capacitatea de a apara comunitatea si cetatenii de agresiunea interna sau externa. Contr
