Centrele de plasament care au beneficiat de sponsorizari ofera micutilor sansa sa se dezvolte ca intr-o familie normala La "Sfintul Stelian" si "Mugurelul" copiii sint inca inghesuiti cite 20 intr-un dormitor Imaginea de cosmar a orfelinatelor mizere, lipsite de orice confort, in care copiii sint maltratati de personalul de ingrijire este de mult o amintire. In ultimii zece ani, cu sprijinul urias al fundatiilor umanitare straine, cele mai multe dintre orfelinate s-au transformat in adevarate bijuterii, in care copiii napastuti de soarta au parte de caldura, apa calda, haine curate si mincare, intr-un cuvint de conditii decente de viata. E drept ca orfelinatelor, botezate de vreo doi ani incoace centre de plasament, le lipseste un lucru esential: atmosfera de familie, care sa imprime copiilor sentimentul ca sint iubiti si ca nu fac parte dintr-o mare turma de orfani fara personalitate. In ultimii ani, strategiile in domeniul protectiei copilului urmaresc sa ofere fiecarui copil propria familie, fie ca e vorba de o familie din afara orfelinatului (adoptiva sau de plasament) sau din interiorul caminului, asa-numitul modul familial, unde sapte opt copii traiesc separati de ceilalti intr-un soi de apartament si beneficiaza de atentia sporita a personalului de ingrijire, "mame", "tati" si "unchi". Fiecare copil are, ca intr-o familie normala, o camera pe care o imparte cu maximum trei "frati", are propriul dulapior cu "secrete", are acces la bucatarie unde poate sa invete sa gateasca si nu trebuie sa stea la coada la toaleta ori la dus, pentru ca un grup sanitar nu deserveste mai mult de opt copii. Practic, dormitoarele uriase care adapostesc cite zece-douazeci de copii sint transformate in mai multe dormitoare mici, de trei-patru paturi, iar uriasele sali de masa gen cantina in camere de zi in care servesc masa maxim opt-zece copii. Transformarea centrelor de plasament i