Marele "Moromete" al cantecului teleormanean. Liviu Vasilica"Cand eram copil, lautarii erau pusi sa cante asa de tare, ca sarea lampa din cui". E vremea vinului nou, a pastramei de oaie si a cantecelor de haiducie. Nici un glas nu rasuna la vremea asta in codrii desfrunziti ai Teleormanului ca cel al...

Marele "Moromete" al cantecului teleormanean

Liviu Vasilica"Cand eram copil, lautarii erau pusi sa cante asa de tare, ca sarea lampa din cui"

E vremea vinului nou, a pastramei de oaie si a cantecelor de haiducie. Nici un glas nu rasuna la vremea asta in codrii desfrunziti ai Teleormanului ca cel al interpretului de muzica munteneasca, Liviu Vasilica din Alexandria. De profesie medic, descendent din bunici pe jumatate englezi (bunica lui, englezoaica pur-sange, s-a indragostit lulea de un taran frumos si instarit din Teleorman), putea sa devina orice, cu exceptia unui cantaret popular in opinci. Se pare insa ca radacina de "Moromete" a fost mai puternica decat celelalte altoiuri ereditare si patima pentru cantecul din Teleorman, de neindurat. O patima pe care Liviu Vasilica o muta si in cei ce-l asculta, iubitori ai muzicii populare, de la Dunare si pana in Muntii Gutai.Gogu, marele lautar "da di deal"

"Povestea mea incepe demult, pe la inceputul veacului, cand in satul nasterii mele, Plosca, traia un mare rapsod al Teleormanului, Gogu Ivascu, inregistrat pe cilindri de ceara chiar de marele folclorist Constantin Brailoiu. Gogu Ivascu a dus de tanar o viata de haiduc. Era sarac, iubea o fata mai bogata dintr-o comuna apropiata si s-a dus cu droaga - o carucioara trasa de un magar - si si-a furat iubita, ascunzand-o sub un brat de coceni. S-a dus cu ea in alt sat, departe, si cand s-a intors cu ea in Plosca ii facuse deja doi copii. Era un personaj pitoresc si ciudat in lumea conformista a satului. Seara, asezat pe prispa, ba