Conform datelor relevate de numaratoarea voturilor, alegerile generale de duminica au reprezentat o suma de surprize. In primul rand, cel mai surprinzator aspect este dat de ascensiunea Partidului Romania Mare. Cu un mesaj nationalist extrem de dur, ce nu a ezitat sa faca referire la guvernarea Romaniei cu ajutorul mitralierei, PRM a reusit sa atraga de partea sa un segment semnificativ din randul alegatorilor. Multi dintre acestia sunt fostii votanti ai PUNR, partid ce a disparut de pe scena politica. Mai trebuie subliniat un alt fapt uimitor: Corneliu Vadim Tudor a castigat batalia electorala pe plaja electoratului tanar, majoritatea votantilor intre 18-45 de ani preferandu-l pe liderul Partidului Romania Mare. Plasat la o distanta relativ mica in spatele lui Ion Iliescu, Vadim spera ca-l poate invinge pe seful PDSR in cel de-al doilea tur de scrutin. E greu de crezut, insa, ca peremistul va mai atrage de partea sa prea multi alegatori, de vreme ce dreapta extraparlamentara, ApR, PD, PNL si, bineinteles, UDMR, isi va sfatui suporterii, aproape sigur, sa-l aleaga pe celalalt finalist pentru Cotroceni - Ion Iliescu. Nu trebuie neglijat insa aspectul ca, in timp ce votantii partidelor de mai inainte sunt departe de a se constitui intr-un electorat disciplinat, admiratorii lui Vadim au aceasta calitate.
In al doilea rand, desi oarecum asteptat (si meritat, totodata), Conventia Democrata a ramas in afara Parlamentului. De fapt, victoria PDSR si supradimensionarea PRM se datoreaza in imensa masura prestatiei lamentabile a taranistilor. Cu un presedinte al tarii sub orice critica, cu doi prim-ministri falimentari, PNTCD s-a facut de rasul istoriei. Nerespectand nici una dintre promisiunile lansate in toamna lui 1996 (va mai aduceti aminte de Contractul de 200 de zile?), continuand, fara jena, o politica gaunoasa a "inaintasilor" pedeseristi, bazata pe coruptie
