La sfîrşitul anului trecut am avut ocazia de a-l cunoaşte, la Moscova, pe domnul prof. Dr. Mihail Friedman, cel mai bun traducător al lui Sadoveanu în limba lui Cehov. S-a legat între noi o prietenie concretizată în schimburi de cărţi şi reviste, în dialoguri epistolare, precum şi într-un amplu interviu. O parte a acestuia o încredinţez României literare, restul urmând să apară în nr. 14/2000 al revistei Excelsior, împreună cu trei scrisori inedite de la Mihail Sadoveanu.
Domnul Mihail Friedman s-a născut la 1 mai 1922, în satul Drăguşenii-Noi, fost Conojeni, situat la 30 km. de Chişinău. A învăţat la Liceul Casei Corpului Didactic din Bucureşti (1933-1939) şi Liceul "Alecu Russo" din Chişinău (1939-1940). A urmat Institutul Pedagogic din Chişinău (1940-1941), la sfârşitul lui iunie 1941 fiind mobilizat în Armata Roşie, de către puterea sovietică instaurată în Basarabia. Urma să fie paraşutat, împreună cu un grup de alţi studenţi care vorbeau limba română , în regiunea Ploieşti, cu scopul de a arunca în aer rafinăriile de petrol, pregătind astfel terenul pentru Armata Roşie. Ofensiva armatelor româno-germane a determinat retragerea Armatei Roşii în interiorul ţării. Tânărul student ajunge la Stalingrad. În timp ce o parte din studenţi a plecat în Ural, pentru a-şi continua studiile, dânsul a fost din nou mobilizat într-o formaţie de geniu, care construia fortificaţii, iar apoi calea ferată care a înlesnit aprovizionarea oraşului asediat. Aşa se face că domnia sa este considerat veteran al Marelui Război pentru Apărarea Patriei, fără "să fi tras un glonţ (din fericire)", cum îi place să spună.
În 1945, aflând că familia i-a fost exterminată în Basarabia, a plecat la Moscova, la o mătuşă, care, în 1917-1920, urmase cursuri de medicină la Kiev, hotărând să rămână în Uniune. Devine student la Institutul Pedagogic din Moscova, în 1948 absolvind Faculta
