Marea Britanie, o mică fermă din sud-estul ţării, anii '70. O mutaţie intervine în mod accidental în creierul unei singure vaci: această mutaţie face ca proteina cerebrală normală - proteina prionului (PrP) - să se transforme în prion infecţios. Rezultatul este o reacţie în lanţ biochimică, care schimbă toate proteinele normale şi care duce la E.S.B.: encefalopatia spongiformă bovină. În limbaj popular, maladia "vacii nebune". Un proces lent şi mortal, transmisibil la om. Astăzi, Europa e în stare de alertă... * Primul caz de "vacă nebună" a fost semnalat în 1987 de către Laboratorul veterinar central, o instituţie publică britanică. Acesta a estimat, corect, că maladia este provocată de reciclarea deşeurilor animale sub formă de făine proteinizate (pentru sporirea profitului, crescătorii hrănesc bovinele nu doar cu furaje, ci şi cu placentă). Însă acelaşi laborator a tras şi două concluzii greşite, care au avut consecinţe dezastruoase în privinţa felului în care guvernul britanic a combătut această maladie. Prima a fost că una din cauzele apariţiei sale se datorează modului de preparare a deşeurilor - mai precis, încălzirii acestora la o anumită temperatură. A doua concluzie (mult mai gravă) a fost că ESB ar proveni din strechea oilor - singura maladie semănînd cu noile cazuri apărute la vaci. Este o concluzie care a deturnat fundamental cercetarea cauzelor maladiei. Astăzi, în special după ce biochimistul american Stanley Prusiner, de la Universitatea din California, a primit Premiul Nobel în 1997, ipoteza prionului a devenit o certitudine: Prusiner avansase, încă din 1982, această posibilitate, însă la vremea respectivă ea nu a suscitat decît controversa lumii ştiinţifice. * Raportul Phillips, comandat de guvernul Marii Britanii şi publicat la sfîrşitul lunii octombrie a.c. în 16 volume, dă o serie de răspunsuri privitoare la apariţia ESB-ului pe teritoriul