Cat suntem inca in plin freamat electoral, problemele culturii ne intereseaza mai putin, ca sa nu mai spun ca, de fapt, in aceeasi maniera ne intereseaza intotdeauna. Macar acum avem o scuza. Nu stiu exact ce am votat noi acum o saptamana, cu atat mai putin ce vom vota peste o saptamana, dar stiu ca cenusareasa ramane aceeasi. Pentru ca, oricat am asteptat o vorba despre soarta culturii in aceasta campanie electorala, nu prea am avut ocazia sa aud. Nici nu este cazul. Daca demagogia a functionat atat de bine cu privire la reforma morala, politica si economica, in ceea ce priveste cultura parca e mai bine ca nu s-a manifestat.
Raza de lumina pare sa vina, totusi, de acolo de unde nu te astepti. Adica de la Corneliu Vadim Tudor. Si iata in ce sens. Este Vadim presedintele Partidului Romania Mare? Este PRM un partid plin de oameni de cultura? Este. Ii putem numara, chiar la varf. Ion Dolanescu si Irina Loghin sunt oameni de folclor. Nici nu ma indoiesc sa nu aiba cuvinte grele de spus pentru promovarea folclorului romanesc, al manelelor, mai ales. Este Gheorghe Zamfir cel mai important instrumentist roman, mai cunoscut decat toti politicienii? Este, si in cazul acesta ma si gandesc ce viata noua si buna vor avea filarmonicile si ansamblurile de instrumentisti si cum se va infiinta mult dorita Academie a instrumentelor. Ce sa mai spun de Mitzura Arghezi, celebra actrita care a avut vreo trei roluri secundare pe la Nationalul bucurestean. Cu ea se va salva teatrul romanesc mult mai eficient decat cu Ion Caramitru. Cat despre poezie, ce sa mai spunem. Abia acum, cu Leonida Lari si Corneliu Vadim Tudor, soarta poetilor va fi alta. Se vor plati drepturi de autor, de nu vor mai fi nevoiti scriitori sa scoata banu' de la punga sa plateasca o aparitie amarata.
Mi-l si imaginez pe Vadim convocandu-si Senatul si recitand apasat, precum Nero acum 2000 de ani, c