Impaduririle care se fac in prezent imita modul natural de formare a padurilor In lunca Buzaului se planteaza specii rezistente la seceta Padurile brailene sint in plin proces de intinerire. Seva noua si proaspata apare peste tot: la Viisoara s-a plantat salcim pe 20 de hectare, la Tataru stejar brumariu, pe 40 ha, iar la Coltea tot stejar, pe 12 ha. Si pe lunca Buzaului s-au plantat, sau sint in curs de plantare, vlastari de copaci xerofiti, adica rezistenti la seceta. E vorba de ulm, frasin, gladita, salcioara, stejar brumariu, cer si nuc negru. Acestia vin in locul plopilor si salciilor care, de cind Buzaului i s-a pus in cale barajul de la Siriu si nu mai are puterea sa inunde in zona dig-mal, nu mai fac fata lipsei de apa. In plus, noile specii traiesc mai mult, pina la 30 de ani, si permit dezvoltarea hatisurilor atit de necesare vinatului. Astfel, mistretii, capriorii, fazanii, iepurii, potirnichile si celelalte salbaticiuni specifice zonei noastre gasesc mai usor si adapost si hrana. "Prin actualele impaduriri si completari cu puieti se incearca crearea de paduri cit mai apropiate de tipul natural, foarte rezistente la factori de mediu nocivi si la daunatori biotici (insecte) si abiotici (grindina, furtuni etc.) Incercam sa le dam o compozitie cit mai apropiata de fostii codri ai Vlasiei", ne-a declarat Cornel Costea, seful Ocolului Silvic Ianca. El a adaugat ca valoarea totala a lucrarilor de impaduriri la fond forestier si de reconstructie ecologica se ridica la aproximativ un miliard de lei, jumatate din aceasta suma fiind asigurata din fonduri puse la dispozitie de Uniunea Europeana. Chiar daca padurile carora li se pun bazele acum vor arata cit se poate de salbatic, operatiunea de plantare a puietilor decurge dupa reguli foarte stricte. Reporterul nostru s-a convins de asta miercuri, 13 decembrie, cind a ajuns la Padurea Coltea. Pe o parcela de 200 pe 24