Istoria recentă a lumii deformate de cincizeci de ani de stalinism dovedeşte că uitarea este un reflex colectiv care se plăteşte scump. Totuşi, gesturi recuperatoare există. în mod paradoxal, multe dintre ele sunt cărţi care se publică în Occident şi reprezintă o surpriză chiar pentru aceia despre a căror lume se povesteşte. Bine documentate, riguros ştiinţifice, unele cu dimensiuni narative seducătoare, acestea ar trebui prescrise tuturor acelora care îşi doresc să trăiască într-o societate normală. Un exemplu, chiar dacă el dinamitează doar un colţişor literar din ignoranţa şi mitologiile legate de realităţile totalitarismului, este volumul despre întîlnirea din 1945 dintre poeta rusă Anna Ahmatova şi filosoful britanic Isaiah Berlin, Vizitatorul din viitor. Anna Ahmatova şi Isaiah Berlin (The Guest from the Future. Anna Akhmatova and Isaiah Berlin), tradus la Editura Farrar, Straus and Giroux din New York în 1999. Autorul, György Dalos, istoric de origine maghiară, publică iniţial cartea în germană în 1996, recuperînd pentru cititori un fragment nepreţuit despre legătura dintre mediul literar sovietic şi cele mai înalte eşaloane ale conducerii staliniste. Pornind pe urmele arhivelor KGB despre scriitori, recuperînd corespondenţe, citînd articole, memorii şi interviuri cu supravieţuitorii şi reproducînd anecdote din epocă, Dalos scrie o parabolă despre cruzimea şi anomaliile lumii staliniste revelate prin ţesătura unei poveşti de dragoste între doi intelectuali aparţinînd unor universuri diametral opuse.

În 1945, tînărului lector de filosofie politică de la Oxford, Isaiah Berlin, i se oferă postul de secretar al ambasadei britanice din Moscova. Noul diplomat în vîrstă de treizeci şi cinci de ani se născuse la Riga în Letonia, copilărise în St. Petersburg şi vorbea perfect limba rusă, deşi emigrase de mic cu familia în Anglia. Se întorcea în Rusia cu no