Puţine reviste din peisajul publicistic de astăzi pot impune atâta respect prin ţinută, program şi conţinut aşa cum o face Memoria - revista gândirii arestate.

Editorialul proaspătului nr. 32 (3/2000) este, de fapt, o succintă şi pertinentă analiză a stării morale, în primul rând, a societăţii româneşti post-ceauşiste pe care "paradigma veşnicului început pierdut pe drumul spre niciunde şi-a pus amprenta" (pag. 4) şi al cărei viitor "este încă o problemă de discernământ".

Numărul conţine reproduceri ale lucrărilor maestrului Camilian Demetrescu, pictor şi teoretician prahovean, opozant făţiş prin arta sa regimurilor totalitare, fugit în 1969 în Italia unde se face repede cunoscut şi preţuit şi pe care statul italian precum şi diverse fundaţii culturale l-au onorat de-a lungul timpului cu premii internaţionale de prestigiu.

Articolul semnat de Eugen Denize, "Radiodifuziunea Română şi instaurarea comunistă", cuprinde pe lângă o scurtă şi tristă istorie a transformării radioului într-un puternic canal de îndoctrinare comunistă şi textul unei emisiuni din 1948 consacrate Uniunii Sovietice şi republicilor sale şi, anume, despre - aţi ghicit! - ..."Republica Sovietică Socialistă Moldovenească", din care nu putem să nu redăm măcar o frază: "Spre deosebire de moldovenii din Basarabia, care timp de 22 de ani au gemut sub călcâiul jandarmilor reacţiunii române, regresând în toate domeniile, moldovenii de dincolo de Nistru, ajutaţi de poporul rus, ucrainean şi de celelalte popoare sovietice, şi-au clădit o viaţă nouă, socialistă, trăind în fericire şi belşug." (pag. 16)

Extrem de interesante sunt eseurile lui Sol Shulman, scriitor şi regizor belarus, despre destinul conducătorului rus prin prisma unei analize a confruntării politice dintre Gorbaciov şi Elţîn, şi al lui Carlos Lacerda, parlamentar brazilian, despre rezistenţa anticomunistă a pop