Un om suferind la masa de scris

Moartea prematură a lui Mircea Nedelciu, după o luptă îndârjită şi de lungă durată cu o boală necruţătoare, a fost cu atât mai impresionantă cu cât a lovit într-un om cu o minte clară şi o viaţă organizată. Am asistat cu toţii, cu sentimentul dezastrului, la prăbuşirea unei construcţii armonioase.

Din cauza morţii, a rămas neterminat şi romanul Zodia scafandrului, la care Mircea Nedelciu a lucrat în perioada 1988-1992 şi asupra căruia a revenit ulterior în repetate rânduri, nu atât pentru a-l completa, cât pentru a revizui ceea ce scrisese. într-un interviu acordat lui Sorin Preda şi publicat în revista Formula AS, văduva scriitorului îşi aminteşte cum munca la roman se asocia cu suferinţa fizică: "Mircea începuse acest nou roman, când au apărut primele semne ale bolii. Asta se întâmpla în 1988. Ei bine, de câte ori se aşeza la masa de scris, apăreau crizele lui febrile. Chiar şi la Marsilia, în Franţa, unde urma chimioterapie, era urmărit de această ciudată coincidenţă. [...] De fiecare dată când lucra la roman, se întâmpla ceva: i se făcea rău, apăreau complicaţii, avea stări de vomă, leşinuri."

Editura Compania, care s-a remarcat de mai multă vreme prin originalitate şi bun-gust în alegerea textelor destinate publicării, şi-a reconfirmat profesionalismul tipărind în volum romanul neterminat Zodia scafandrului, şi anume ultima lui versiune, datată 1996 (aproximativ 150 de pagini). Cartea prezintă interes pentru specialişti şi, prin câteva zeci de pagini inspirate, pentru nespecialişti. Mircea Nedelciu, lider de opinie al prozatorilor generaţiei '80, lucid şi raţional, capabil să ia distanţă critică - şi chiar cinică - faţă de orice formă de sentimentalism, nu mai este aici atât de consecvent cu sine, lăsându-se absorbit adeseori de retrăirea unor momente autobiografice, ca un bătrân care răsfoieşte un album