Scrisoare de dragoste
Stiu ca trimit aceasta scrisoare pe adresa revistei mele dragi, "Formula As", dar cum nu stiu cine o va citi, permiteti-mi sa fiu nesigura in exprimare, spunand:
Stimata redactie sau Dragi prieteni,
Cred ca va scriu ca sa mi se para ca am venit si eu putin acolo-acasa si, poate, si fiindca scrisoarea mea trebuie sa o citeasca Mos Craciun. Cum copilaria mea e acolo, tara lui Mos Craciun e acolo, deci acolo trebuie sa trimit eu scrisoarea mea. Lacramioara e numele meu. Am 33 de ani si un minunat copil de 11 ani. Sunt in Germania de patru ani si jumatate si am venit in timpul asta, acolo-acasa, cat am putut de des si am stat cat am putut de mult. Dar nu despre mine vreau sa va vorbesc, ci despre dragostea mea, si dati-mi voie sa o fac in cele ce urmeaza, in felul meu.
In primavara anului 1996, cu cateva luni inainte de plecarea in Germania, am scris poezia pe care am intitulat-o "De ce?". Probabil ca atunci credeam ca e un fel de zbatere, o neliniste si expresia impotrivirii mele. Nu de mult, recitind-o, mi-am dat seama ca era mai mult o "Rugaciune". O sa v-o scriu mai jos:De ce sa plec? Si unde sa plec, Doamne?
De ma veghezi, vegheaza-ma Aici -
In tara asta, care mie-mi pare
Casuta din povestea cu pitici...Aici cunosc potecile, padurea,
Aici e tot ce stiu si pot iubi,
Si daca, Doamne, ma trimiti departe,
Chiar la palat, eu ma voi rataci.Voi alerga pe scari, pe coridoare,
Sperand sa intalnesc un cunoscut,
Si trista voi privi in departare
Vrand sa zaresc macar, tot ce-am pierdut.C-aveam putin - e foarte-adevarat,
Dar eu simteam ca e putinul meu
Si cat de drag mi-era acel putin
Tu stii doar, fiindca Tu esti Dumnezeu...Imi erau dragi copacii primavara,
Caldura verii, codrii ruginii
Si iarna, in tacerea inserarii,
Ninsorile cu fulgi mici, argintii.Si-
