Sarbatoarea crestina a nasterii lui Iisus a coincis cu sarbatoarea iudaica Hanuca, precum si cu ultimele zile ale Ramadanului musulman La sfirsit de mileniu doi, trei mari religii ale lumii, crestina, mozaica si musulmana, s-au pus, parca, de acord pentru a imbraca, toate, in acelasi timp, haine de sarbatoare, bineinteles, fiecare in functie de specificul sau traditional. Astfel, cele trei zile ale Craciunului au coincis in mod fericit cu sarbatoarea iudaica Hanuca, precum si cu ultimele zile ale Ramadanului musulman. Supranumita "sarbatoarea luminii si a sperantei", Hanuca este una dintre sarbatorile vesele ale evreilor. Originea sarbatorii Hanuca, care dureaza opt zile, este legata de un eveniment cu semnificatii majore pentru poporul evreu. Odata cu cucerirea Ierusalimului si darimarea templului sfint, se spune ca a ramas o cantitate infima de ulei sfintit cu care sa fie luminat orasul noaptea. Daca, in mod obisnuit, acesta nu ar fi ajuns decit pentru cel mult o zi, conform legendei, el a luminat Ierusalimul timp de opt zile. De atunci, evreii rememoreaza in fiecare an aceasta minune, veselindu-se impreuna si asteptind, parca, un nou inceput. Desi nu este o similitudine recunoscuta oficial de catre cele doua religii, lumina bradului de Craciun are un corespondent in luminarile pe care evreii le pun in ferestre in aceasta perioada, iar darurile facute celor dragi sint un alt simbol comun celor doua sarbatori. In acest an - 5761, dupa calendarul mozaic -, Hanuca a inceput saptamina trecuta, pe data de 22 decembrie. In cea de-a treia zi de sarbatoare, in pre-ajun de Craciun, cei aproximativ 500 de evrei din Iasi au gazduit, in Sinagoga Mare, conform traditiei, pe Marele Rabin, Menuhem Hacohen. La rugaciunea speciala organizata de Comunitatea Evreilor din Iasi, au fost prezente si multe personalitati locale: primarul Constantin Simirad, PS Gherghel, Paul Elie-Levy, di