Interpretand problema apararii intr-un mod modest, autoapararea apare, la o prima privire, ca o evitare, prevenire sau anihilare a atacurilor, de orice natura ar fi acestea, dar cu accent pe cea fizica. Desi include tehnici din arte martiale, programul initierii in autoaparare este structurat diferit. Aceasta pentru ca include, intr-un singur program inteligent si cuprinzator, observatii, aprecieri, comunicatii si exercitii fizice care nu tin de specificul artelor martiale.
In continuare, vom insista asupra catorva aspecte practice ale acestui domeniu. In primul rand, perseverenta in practica si in antrenament este esentiala. Desi un program strict de autoaparare se limiteaza la cateva luni, acesta trebuie urmat fara pauze, pentru insusirea calitatilor avute in vedere.
Incercati intotdeauna sa evaluati riscul situatiilor in care va aflati si sa identificati punctele vulnerabile in mod rapid si concret.
Pe de alta parte, examinati-va propriile comportamente si obiceiuri pentru a va cunoaste modul de reactie.
La fel de necesare ca si cele fizice sunt si tehnicile verbale si nonverbale pentru dezamorsarea unei situatii potential explozive.
Intotdeauna fiti pregatiti pentru a actiona in orice situatie, urmarind cu privirea tot ce se intampla in jurul vostru pentru a preveni un eventual atac.
Incercati sa aveti un minim de cunostinte pentru orice situatie de conflict fizic, pentru spatii largi, restranse, pentru autoapararea in picioare sau la sol, folosirea oricarui obiect cu potential de arma. Invatati lupta la sol, nu pentru a lupta efectiv, ci pentru a va ridica din nou in picioare si a va retrage din conflict.
Desi initierea in tehnicile de autoaparare are legaturi stranse cu artele martiale, totusi exista diferente semnificative. Tehnicile de autoaparare sunt obligatorii, primele care se invata inainte de a studia inte