Conform unei binecunoscute ipoteze teoretice, opera literară este amplificarea unei naraţiuni minimale ("Ulise se reîntoarce la Ithaca" pentru Odiseea, "Marcel vrea să devină scriitor" pentru romanul proustian). În sens invers, operaţiunea e foarte răspîndită; ea a constituit multă vreme un exerciţiu didactic privilegiat, după cum continuă să fie, pentru editori, o formă eficientă de publicitate. Cît despre filme, rezumatul e indispensabil lansării lor pe piaţă. Lucrurile devin mai complicate atunci cînd e vorba de adaptări cinematografice, aşadar atunci cînd rezumatul e adesea un rezumat al rezumatului. Dacă tratezi însă lucrurile cu dezinvoltură şi fără complexe intelectuale, procedura se simplifică în chip radical. Este ceea ce face revista TVMania, o publicaţie de unde mi-am "extras" şi altă dată subiectele şi pe care o recomand călduros tuturor colecţionarilor de enormităţi, stupizenii, "varietăţi" lingvistice şi literare, din acelea asupra cărora s-au aplecat, conştienţi că abordează un teritoriu infinit, Flaubert şi Caragiale. Voi începe cu rezumatul filmului lui V. Schlöndorff, Dragostea lui Swann: "Deşi nu este pe gustul lui, Swann (Jeremy Irons) îi dă întîlnire lui Odette (Ornella Muti), femeie de care ajunge să fie obsedat. În cele din urmă, se căsătoreşte cu ea, dar nici asta nu e soluţia. Femeia este mai mult interesată de banii lui Swann decît de pasiunea lui pentru ea. În rolul sfătuitorului distratului Swann apare Alain Delon. Filmul este adaptare după romanul lui Marcel Proust (TVMania nr. 104). Proustofilii vor aprecia cum se cuvine formula "distratul Swann" ca şi abila ocultare a numelui baronului de Charlus, personajul interpretat de Alain Delon. Să mergem mai departe: Odiseea, filmul lui Koncealovski: "Ecranizare a poemului omonim al lui Homer, filmul îl are ca protagonist pe Ulise (Armand Assante). Acesta, după ce s-a umplut de glorie în