Doar noua generatie de scriitori pare sa fi descoperit avantajele retelei si sa fi intuit ca cititorul virtual este cel putin la fel de concret, pentru notorietatea sa, ca si cel in carne si oase Internetul este, inca, pentru marea majoritate a scriitorilor romani, un teren necunoscut sau, dupa caz, un lux. Cel putin asa indica o sumara sondare a retelei dupa cuvinte-cheie, respectiv dupa numele autorilor, care conduce la sute de site-uri, mai mult sau mai putin complexe, insa in foarte putine cazuri la site-uri personale, construite dupa regulile impuse de marile motoare de cautare. Obisnuit cu concretul volumului tiparit, scriitorul roman lasa la latitudinea altora publicitatea in retea, devenita o practica banala in tarile vestice. Lipsit de mijloacele necesare pentru a-si achizitiona un computer, neincrezator in eficacitatea comunicarii electronice si in spatiul virtual, omul roman de litere, mai ales cel de virsta medie si inaintata, prefera comertului electronic si comunicarii instantanee, lipsita de miza literara, certitudinea de a-si vedea volumul in librarie si in paginile revistelor de literatura consacrate. Cel mai amplu dintre site-urile individuale destinate publicitarii literaturii romane in strainatate este cel dedicat poetului Mihai Eminescu. Aflat la adresa http://www.mihaieminescu.ro , site-ul cuprinde, intr-o prezentare grafica de exceptie, biografia poetului, fragmente din opera sa si din textele critice, marturii, scrisori, bibliografie. Cititorul strain interesat poate citi, in romana si engleza, fragmente din "Fat-Frumos din lacrima", "Cezara", "Icoane vechi si icoane noua", poeziile "Atit de frageda", "Mortua est!", "O, mama", "O, ramii", "Criticilor mei", "Oda", "Doina", "Pe linga plopii fara sot", "Floare albastra", "Freamat de codru", "Revedere", "Glossa", "Rugaciune", "Inger si demon", "Rugaciunea unui dac", "Invierea", "Sara pe deal", "La