In tarile in care democratia si-a intrat pe deplin in drepturi, scena politica (la categoria formatiuni politice) are doi sau trei actori mai importanti. De regula, partidele care isi disputa intaietatea politica apartin celor trei familii politice clasice: social-democratia, liberalismul si crestin-democratia. In acest moment, in Europa, cei mai puternici par a fi social-democratii. Adepti ai egalitarismului si ai unei redistribuiri a avutiei nationale catre toti cetatenii, in special catre cei dezavantajati, social-democratii incearca si de multe ori chiar reusesc sa armonizeze socialismul cu democratia. Votate, mai ales, de clasa mijlocie si de paturile sarace ale unei societati, formatiunile social-democrate au cunoscut, in ultimele decenii, o accentuata revenire in prim-plan. In Romania, se revendica de la doctrina social-democrata Partidul Democratiei Sociale din Romania si Partidul Democrat. Paradoxal, dar in tara noastra totul este posibil, ambele partide sunt alcatuite din membri extrem de bogati, aflati la distanta de ani-lumina de marea masa a alegatorilor. Cu toate acestea, ei militeaza pentru justitie sociala si chiar isi trec in cont victorii in alegeri generale.

Liberalii sunt, la randul lor, peste tot in Europa. Desi, in ultima vreme, par intr-un regres evident la capitolul popularitate, caci subiectul lor preferat se refera la individ si individualism (iar un termen la moda este, dimpotriva, "comunitate"), fanii "mainii invizibile" in economie continua sa joace un rol important in viata politica mondiala. Multe din idei au fost atat de bine asimilate de celelalte curente, incat au devenit bunuri comune tuturor doctrinelor. Nu degeaba, in tari precum SUA, democratia este de multe ori sinonima cu liberalismul. Partidul National Liberal si Uniunea Fortelor de Dreapta se adreseaza segmentului de electorat romanesc ce nu accepta interv