Productia agricola a judetului este cel mult pe jumatate fata de cea inregistrata in anii '80. Culturile haotice, slaba mecanizare si lipsa unei piete de desfacere au dus la acest rezultat Cu o suprafata arabila de aproape 300.000 de hectare si cu o consistenta a solurilor care se preteaza pentru orice fel de culturi agricole judetul Botosani ar trebui sa ocupe unul din primele locuri pe tara la productia agricola. Din pacate lucrurile nu stau asa. Ultimii 11 ani au insemnat o continua decadere a agriculturii botosanene care nu mai reuseste sa produca nici macar jumatate din cit producea nu demult. In primul rind randamentul scazut se datoreaza schimbarii formei de proprietate asupra terenurilor. Cele 300.000 de hectare, care apartineau inainte la citeva sute de CAP-uri si IAS-uri, au ajuns dupa punerea in posesie in miinile a 155.000 de proprietari, in majoritate tarani. Media pe judet este de 2,2 hectare pentru fiecare proprietar, insa in realitate foarte multi tarani au suprafete agricole infime, pe care se poate face orice, mai putin agricultura de performanta. La fel, aproape toti nu au mijloace suficiente pentru a-si cultiva putinul pamint pe care il au in posesie. Costul semintelor, al lucrarilor mecanizate sau al ingrasamintelor depaseste in cazul mai multor culturi profitul prezumtiv. Singura posibilitate este asocierea taranilor care adunindu-si terenurile pot constitui asociatii agricole cu citeva zeci de hectare, ceea ce usureaza si eficientizeaza lucrul pamintului. Exemple pozitive exista si in judetul Botosani, unde cele citeva asociatii agricole se descurca binisor an de an, chiar in conditii meteorologice neprielnice. De asemenea, o cauza importanta a declinului agriculturii este si lipsa unei piete de desfacere pentru produsele taranilor botosaneni. Aici nu este vorba despre piata obisnuita, despre vinzarea la tarabe, ci despre un sistem de achizitii