Pe unii îi ameninţă potopul, pe noi seceta! Dacă mai luăm în considerare şi calculele astronomice legate de fatalul papă al 112-lea, nici nu ştiu de ce ne mai facem probleme privind viitorul românilor! Noul ministru al mediului, un domn care vorbeşte cu "în principal", se mulţumeşte să constate că producătorii de energie s-au repezit ca nişte piranha pe lacurile de acumulare şi acum, din cauza lor, vom crăpa de sete! Foarte rău, dar să nu uităm că tocmai acesta e rolul lacurilor de acumulare, să producă energie! De ce, însă, în perioada 1990-1996 nu s-a îngrijit partidul domniei sale de surse alternative de curent? De ce nu s-au construit centrale atomice, în loc să se arunce banii cu sacul în Valea Jiului, pentru a-i transforma pe mineri într-o armată privată a F.S.N.-ului? Nu e, oare, o răzbunare a râurilor secate faptul că tocmai în parohia lui Miron Cozma oamenii au ajuns astăzi să moară de sete?!
Că e şi destul circ în brusca îngrijorare pogorâtă pe chipurile altminteri zâmbitoare ale guvernanţilor, n-am nici un dubiu. Când eu văd pe geam că, la Timişoara, apa bălteşte pe străzi iar ministrul de resort mă anunţă că în Banat e jale, e clar că cineva trişează. Şi cum să nu trişeze, când nou-vechiul preşedinte al României e ditamai inginerul hidrolog?! Parc-aş retrăi faimoasele scene cu ceaţa din Piaţa Victoriei! Nu ştiu dacă e încă una din ironiile sorţii sau dacă oameni din preajma lui Adrian Năstase doresc să ne inducă, subliminal, ideea că el, titanic aşezat între ape, va fi salvatorul unei ţări pe care preşedintele expert în umezeală a adus-o la nivelul pietrei seci - specialitatea preşedintelui anterior!
Plângem cu lacrimi de crocodil de lipsa apei, dar nimeni n-are idee cum poate fi remediată situaţia. Secetă au avut şi occidentalii (iar acum au inundaţii!), însă n-am observat ca recoltele de grâu şi porumb să fi scăzut sub media obişnuită
