Integrarea europeana nu este doar un proces de apropiere intre tarile care au sansa de a face parte din acest proiect, ci este si un proces de discriminare comuna, uneori nedreapta, poate, fata de restul lumii Atunci cind se discuta in autobuz, in presa sau intre politicieni despre "vize pentru romani", deseori se citeste printre rinduri convingerea sau macar banuiala ca si domeniul vizelor, printre multe alte domenii, este un prilej de nedreptatire a Romaniei de catre Uniunea Europeana. Nu sintem doriti, nu sintem iubiti, europenii cred ca sintem niste salbatici, tiganii ne-au stricat imaginea si "aia" din vest ne confunda, ignoranti, cu ei, bulgarii nu-s nici ei mult mai breji si totusi uite ca pe ei i-au scos de la vize, s.a.m.d.p. Sintem, asadar, victimele inocente ale ignorantei si prejudecatilor vestului. E drept ca nu sintem usa de biserica, dar nimeni nu e perfect si, oricum, lucrurile sint pe calea cea buna. Orbiti de eforturile aparente ale fostei puteri, si mai ales ale lui Petre Roman, fostul ministru de externe, de a scoate in 2000 Romania de pe lista vizelor, multi dintre noi am cazut in capcana credulitatii, parindu-ni-se ca totusi Romania facuse mai mult pentru a indeplini criteriile de scoatere de pe lista vizelor decit erau dispusi cei de la Bruxelles sau Berlin sa recunoasca. Pentru cine citeste insa cu atentie lista cu neimplinirile din domeniile de care depinde eliminarea vizelor, neimpliniri enumerate sec de expertii Comisiei Europene pe chestionarul recent trimis spre completare guvernului de la Bucuresti, iluzia ca am fi in vreun fel nedreptatiti se spulbera imediat. Nu numai ca in privinta controlului la frontiere, de pilda, ritmul lent al procesului de reforma inseamna ca "nici un impact semnificativ la nivel operational nu s-a inregistrat inca", dar nu s-au facut lucruri elementare, care nu tin de organizare sau echipamente sofisticate, ci