Francmasoneria este definita de catre membrii sai ca fiind "o institutie filantropica dorind sa realizeze un ideal de viata sociala". La Grande Encyclopedie afirma: "Este un ordin sau o confrerie grefata pe vechile asociatii muncitoresti si mistice ale Evului Mediu, dar organizata in secolul al XVIII-lea intr-un spirit mai larg. Nu este o societate secreta, ci doar una inchisa. Totusi, unii autori, precum Paul Naudon, autorul volumului "La Francmaconnerie" considera ca masoneria nu reprezinta doar atat.
Prezentare
Confreria masonica se straduie sa realizeze un ideal de viata sociala, fundamentarea vietii individuale pe munca, demnitate morala, pe constiinta destinului umanitatii, edificarea unei societati bazate pe principii rationale, astfel incat sa se asigure dezvoltarea umanitatii in cele mai bune conditii.
Membrii confreriilor se aduna in grupuri care se autoadministreaza (denumite "loje") si formeaza in interiorul fiecarei tari o confederatie, numita "Marele Orient" sau "Supremul Consiliu". Exista posibilitatea ca o mare loja sa-si afilieze loje din alte tari, ori sa existe mai multe organizatii independente intr-un singur stat. Totusi, francmasoneria este unica si, teoretic, toate lojele formeaza o singura loja ideala, la fel cum oamenii, oricare ar fi nationalitatea lor, formeaza, cu totii, omenirea. Fraternitatea masonica se extinde deci asupra tuturor francmasonilor, fara exceptie. Acest cosmopolitism, trasatura comuna a mai multor religii, a dus la atacuri repetate asupra institutiei. Mijloacele folosite de francmasonerie pentru atingerea scopului sau, care este perfectionarea morala si intelectuala a membrilor sai si a umanitatii in general, sunt practicarea unor ritualuri simbolice, instruirea reciproca si exemplul personal, cultura intelectuala, practica fraternitatii si a solidaritatii.
Actiunea exercitata de
