Povestea unui veteran de razboi. Din magazia in care doarme, Gheorghe Ilinca vede cerul cu stele. Acelasi cer pe care l-a contemplat si in anii razboiului, caruia i-a daruit viata si sanatatea sa. Eroul de pe Don e astazi un cersetor. S-a nascut acum 83 de ani, intr-un sat din Oltenia. A venit de tana...

Povestea unui veteran de razboi

Din magazia in care doarme, Gheorghe Ilinca vede cerul cu stele. Acelasi cer pe care l-a contemplat si in anii razboiului, caruia i-a daruit viata si sanatatea sa. Eroul de pe Don e astazi un cersetor

S-a nascut acum 83 de ani, intr-un sat din Oltenia. A venit de tanar in Bucuresti, la un frate mai mare, ca sa invete o meserie. A devenit cizmar. N-a avut vreme sa-si faca o familie si un rost ori o casa, pentru ca a inceput cel de-al doilea razboi mondial si a fost trimis de urgenta pe front. A ajuns pana la Odesa, a luptat si la Cotul Donului, a fost ranit de doua ori. Cules de pe campul de lupta de camarazi, Gheorghe Ilinca a fost trecut in rezerva. Dupa iesirea din spital, nu mai era bun decat sa repare, de la o zi la alta, cate-o pereche de cizme sau de pantofi. "Tineretea mea a ramas acolo, pe front. Mai intai am fost ranit la mana si la picior, apoi, cand m-au trimis a doua oara in lupta, am fost ranit la gat. Am avut noroc de tovarasi de lupta buni, care m-au scos de acolo, ca puteau sa ma lase sa mor la marginea drumului. Dumnezeu mi-a dat zile. Rana de la gat a fost rea, nu s-a vindecat niciodata, si doctorii m-au trimis acasa, in rezerva. Regimentul meu, "26 Infanterie, Rovine" a fost decorat. Eu n-am primit nimic. Mi-a trimis acum cativa ani o diploma presedintele Iliescu, in care ma lauda pentru serviciul militar din razboi. Am 77.000 lei pensie de la veterani si 640.000 lei pensia mea de cizmar. E tare putin. Se spune mereu ca tara e saraca si n-are. Totusi, nu-i drept sa ne uite asa, ca pe niste