Si croatii sunt cateodata romani, nu-i asa?
Isi zic crasoveni, dar nici numele de hirvat nu le displace. In realitate, sunt croati. Locuiesc langa Resita, la Carasova, si numara aproape 10.000 de suflete - prea putini sa faca un partid ca ungurii, si prea multi ca sa-i treci cu vederea
Romani fara viza Shengen
S-au asezat acum 700 de ani in vaioagele carstice dintre Resita si Anina, dar nimeni (nici cel mai batran om din sat) nu mai cunoaste istoria venirii lor in Banat. Ei sunt la Carasova, Nermet sau Clocotici de cand lumea.
Romanii din jur ii invidiaza tacut. In timp ce crasovencele muncesc la fan si la vite, barbatii pleaca de mai multe ori pe an in Croatia, la Zagreb. Cu bani in buzunar si un pasaport croat, care ii scuteste de orice viza Shengen, au devenit primii romani integrati cu adevarat in Comunitatea Europeana. Oricine in locul lor ar fi profitat, colindand lumea de la un capat la altul. Crasovenii sunt altfel - nu pot trai prea mult timp departe de casa. Pentru ei, Europa, dimpreuna cu avantajele si libertatile pe care le ofera, pare o haina mult prea scumpa, larga si greu de purtat. Tot mai bine li se pare acasa, in Romania.
Un sat inchis. Nimic nu se pierde, totul se comenteaza
La Nermet, in coasta abrupta si bolovanoasa a Carasovei, miroase doar a fum si boasca. E timpul tuicii, a rachiei de pruna si pere trasa o data, atent si cu simt de raspundere. In spatele portilor inalte, nemtesti, rudele si vecinii se aduna in jurul alambicului si al stivei de lemne. Sparg nuci si degusta licoarea limpede, galbuie, comentand politica sau glumind. E un spectacol, o mica sarbatoare. Ceva mai retras, stapanul casei, Deda Nicolae, vegheaza vigilent clipoceala alambicului in vase din vreme pregatite, potrivind focul si separand cu miscari rapide, de prestidigitator, fruntea bauturii de poselete. Mai perpeleste
