Volumul de fata apartine unui poet afirmat in cenaclul revistei Echinox, intr-o directie militanta, ideologica.
Inainte de a rezuma elementele percutante ale poeticii Telejurnalului de la Cluj, citeva profesiuni de credinta ale poetului sint necesare. Aceste marturisiri de „ars poetica“ sint afirmate deschis in prefata: „Pe acest fundal istoric (impostura sistemului politic) toate teoriile despre poezie inteleasa ca forma, ca joc, ca muzicalitate etc. sint niste povesti de adormit semiologii. Poezia este, in primul rind, sens plenar, semnificatie vie, viziune imprevizibila, Weltanschauung originar“. Poetul tine sa contextualizeze fiecare din cele 113 poeme scrise in romana si italiana, in Romania si, respectiv, Italia, in perioada 1990-1997: „Pentru mine, localitatea si data fac parte din poem“. Explicatia titlului volumului o aflam tot din prefata: „telejurnalul“ informeaza cititorii despre iluziile si pericolele lumii contemporane. Citind aceste mostre poetice de telestiri, remarcam faptul ca adecvarea practicii la teoria „emisa“ e regasita si la nivel de producere si organizare a materialului telereporterizat. Adresabilitatea discursului poetic al lui Augustin Pop se doreste a fi larga, neacceptat fiind solipsismul poetului contemporan care scrie pentru alti poeti sau pentru criticii literari.
In linia militantismului poetic ilustrat de Mircea Dinescu, si nu de Adrian Paunescu, Augustin Pop propune explicit o poetica a „coerentei morale“, o „picatura a binelui“ pentru a „diminua primitivismul, prostia si inertia care ne inlantuie“. Pentru a-si concretiza atitudinea critica radicala, poetul face trimiteri directe la „simboluri“ precum: Ion Iliescu, Petre Roman, Victor Ciorbea, Emil Constantinescu, Bill Clinton, Papa Ioan Paul al II-lea. De fapt, tine sa precizeze autorul, critica aceasta nu este personalizata, ci vizeaza actualul sistem politic i
