Are guvernul Nastase un mandat politic real pentru promovarea reformelor radicale? "Declaratia de la Focsani" va deveni, probabil, un moment de referinta important in istoria postcomunista a Romaniei. Rezultatul concret - in ciuda unor neconvingatoare nuantari ulterioare - este ca presedintele Ion Iliescu a transmis cu acest prilej un foarte clar mesaj ideologic si a deschis, probabil, o necesara dezbatere interna. Din acesta cauza, cu toate ca presa a subliniat mai ales impactul international negativ, in special asupra cercurilor politice si financiare, efectul pe plan intern ar putea fi cu mult mai semnificativ. De ani de zile, in Romania, singura optiune "corecta" din punct de vedere politic este aceea de a afirma apasat necesitatea integrarii tarii in NATO si in Uniunea Europeana, necesitatea reformelor economice si a privatizarii ca element esential al acestora. Pina si PRM a mers pe aceasta linie, cu toate ca, doar cu 7-8 ani in urma, Ilie Neacsu, una dintre figurile proeminente ale partidului, scria ca abia asteapta clipa cind "suvoiul rusesc se va revarsa asupra Europei si va darima sandramaua de la Bruxelles". Cum s-ar spune, tot poporul, in frunte cu conducatorii sai, vrea cu ardoare integrarea euro-atlantica. Toata lumea doreste o economie de piata si o democratie de tip occidental. Puzderia de luari de pozitie "corecte" frizeaza de multe ori ridicolul. Ce altceva poti spune atunci cind, proaspat desemnat prefect de Iasi, Corneliu Rusu Banu se si grabeste sa declare ca va lupta hotarit, din noua pozitie, pentru integrarea Romaniei in NATO. Acest orizont de asteptare se autoalimenteaza permanent cu noi argumente pe care el insusi le forteaza. Declaratiile domnului Iliescu dupa cistigarea alegerilor, ca si cele de la investitura au fost salutate cu satisfactie de jurnalisti, analisti si oameni politici, deopotriva. Premisa de plecare era aceea ca noul vechi