El isi finanteaza zidirea cu banii adunati de fundatia pe care a infiintat-o si din vinzarea unei carti la care a lucrat cinci ani Credincios ideii ca un om nu se poate numi om decit daca zideste o casa, face un copil si sadeste un pom, colonelul pensionar Ioan Nica din Bacau s-a gindit ca el ar putea face, totusi, chiar mai mult. Pentru ca are o familie si copii de care este mindru si pentru ca in viata a avut vocatie de constructor, Ioan Nica s-a gindit ca acum, in anii de pensie, poate face ceva mai mult si pentru oamenii dintre care a plecat cu multi ani in urma, consatenii sai din Strimba - un catun cu 25 - 30 de familii aruncat de soarta la marginea unui adevarat colt de rai, intre dealurile si padurile din comuna Rosiori. "Sint inginer constructor - spune Nica - si am fost o viata intreaga militar de cariera. Genist. Am lucrat la canalul Dunare - Marea Neagra si la canalul Dunare - Bucuresti, la Porto Franco Sulina si pe Bratul Borcea, apoi m-am retras mai catre casa, la Bacau, unde am iesit la pensie de la Apararea Civila. Nu pot sta sa vad cum trece viata pe linga mine fara sa ma mai implic. Asa am ajuns si la concluzia ca la Strimba, in satul meu natal, as putea face cite ceva pentru ca viata oamenilor sa fie mai usoara". Un om cu vocatie de constructor La Strimba - sau in Valea Mica, asa cum gasesti catunul trecut pe hartile cadastrale - am ajuns din Bacau in mai putin de o ora, dupa ce am lasat asfaltul pentru colbul unui drum de tara. Urcam si coboram peste burice de deal, cind am aflat de la colonelul Nica, aflat la volan, ca o anumita portiune de drum, un pod sau o inlantuire de adapatori pentru vite ce ne-au iesit in cale, ca si o scurta retea de stilpi pentru electrificare, au fost construite chiar de el sau au aparut prin staruinta sa, in ultimii citiva ani. "Satul Strimba a fost electrificat in 1994 - spune colonelul. Cam tot pe atunci m-am ingriji