După emoţiile pe care recentele alegeri le-au furnizat, parcă epoca de dinainte pare o nebuloasă. Multe dintre sensurile de atunci şi-au pierdut logica. Campania electorală cu singuri împotriva stîngii şi înaintează repede pare a ţine de un trecut rapid uitat, atît de multe şi radicale au fost schimbările în viaţa politică. Totuşi, istoria acestei ultime campanii electorale aşteaptă să fie scrisă. Un demers în acest sens îl face Alina Mungiu-Pippidi, prin publicarea unui Raport de campanie, în cadrul Societăţii Academice din România. La baza programului de cercetare au fost două sondaje, efectuate de către CURS, unul la începutul şi altul la finalul campaniei electorale. Noutatea pe care experimentul a adus-o este că cele două sondaje au fost făcute cu aceleaşi persoane, pentru a se urmări efectul pe care disputele electorale l-au avut asupra lor. Iată numai cîteva dintre concluziile acestei cercetări.

Electoratul Deşi 58% dintre cei chestionaţi au declarat că nu se aşteaptă la îmbunătăţiri semnificative ale vieţii lor după alegeri, aproape 80 de procente au urmărit emisiuni electorale în fiecare zi sau de cîteva ori pe săptămînă, ceea ce arată un interes destul de ridicat. Cu toate acestea, alegătorii demonstrează o foarte scăzută competenţă politică. La o serie de întrebări în care li se cerea să atribuie unele iniţiative anumitor partide politice, foarte puţini au reuşit să furnizeze răspunsuri corecte. De cele mai multe ori atribuiau iniţiativele pe care le considerau bune partidului pe care îl simpatizau şi pe cele considerate nefericite partidelor antipatizate. De cea mai largă recunoaştere a avut parte universitatea maghiară care a fost atribuită UDMR de către 48% dintre chestionaţi (nici măcar jumătate, deşi subiectul pare arhicunoscut), urmînd apoi retrocedarea pădurilor, corect atribuită de numai 36%, celelalte chestiuni politice arzătoare obţ