Ideile expozitionale ale Stelei Lie sint ca o pasare de aurora, despre care stii ca exista dar n-apuci sa-i vezi decit tremurul crengii, dupa ce a zburat inapoi, in frunzisul amintirilor, de prea multa lumina cruda. Stela Lie este deja la a treia expozitie de grup conceputa dupa un protocol cu atit mai interesant cu cit este mai discret, mai tandru scormonitor si mai pretios ca demonstratie a comunicarii strict confesive, prin imagine. Temele ei se inlantuie intr-o friza a memoriei afective: copilarie – mama – lucrul de mina – lucrurile dragi – colectia.

Stela Lie este desenatoare prin vocatie, dascalita de grafica prin ocupatie si „memorialista“ prin exilul simbolic pe care-l resimte, dinspre Imperiul Biedermayer spre mahalalele Penei Corcodusa. Proiectele curatoriale ale Stelei Lie sint interogatii personale reformulate si impartasite apropiatilor ei, fie acestia studenti, absolventi, prietene artiste. De aceea expozitia Colectia de la Caminul Artei – parter, neprogramata administrativ cu mult timp inainte, statea in zbor suspendat sub reveriile de zori ale artistei, atunci cind crezi ca lucrurile se vor lega intre oameni, spusele si faptele lor. Asezate linear in spatiu, cele sase opriri inspre colectia personala, hranitoare de imaginar a fiecaruia dintre invitati, dau un ansamblu aerat, chemator de amanuntire a dedesubturilor. Stationarile incintate ale privitorului pretind, simbolic, ochelarii prietenosi de apropiere.

Sub vraja gasirii margaritarelor, printre deseuri, Ruxandra Grigorescu depliaza – pe peretele frontal – ceea ce ea „aduna“ si „pastreaza“ ca memorie pretioasa a textilului, nesfirsit in rafinament de texturi si culori topite in melancolie. La Ana Wagner relicvele copilariei, ursuletul si botoseii, se ridica monumental in plan, in doua mari desene colorate, vibrind intre hedonism si sacerdotiu ca un decalc de fresca etrusca