Între politică şi cultură
A mai trecut un anotimp: a apărut nr. 36, iarna 2000-2001, din LETTRE INTERNATIONALE. O lectură pentru multe zile, care te face să uiţi iarna anormală şi neliniştitoare, vremea ciudată. Nu şi vremurile - căci toate eseurile, prozele, analizele, confesiile din acest număr despre ele vorbesc. Capitolul Şi a fost ziua a doua reuneşte texte despre tranziţia în Rusia, despre ştiutele - şi pe pielea noastră - probleme ale trecerii spre statul de drept, despre "costul uman al strădaniilor de a rupe "ciclul infernal"" - cum spune B. Elvin în editorial. Văzute, dinăuntru sau din afară, de sovietologi, scriitori, oameni politici, filosofi, economişti, paradoxurile democratizării, cu rădăcini lungi în regimul totalitar, ne privesc de aproape. Ceea ce se petrece în Rusia acum, de la oligarhia născută şi hrănită prin corupţie, care controlează economia, la suferinţa omului de rînd, căruia prelungita criză economică şi socială îi dă nostalgii după vechea autoritate a Kremlinului - totul e analizat şi explicat excepţional, pe situaţii concrete. Între semnatarii analizelor se numără şi George Soros, care, pe baza experienţelor proprii cu politicieni şi oameni de afaceri ruşi, încearcă să răspundă la întrebarea Cine a ruinat Rusia? Celebrul finanţist şi mecena crede că Boris Elţîn şi alţii "şi-au pus speranţele în Occident, dar Occidentul nu a fost la înălţimea aşteptărilor lor, ce-i drept exagerate. Nu pot să vorbesc decât în numele meu propriu. La început am crezut că oamenii de stat din Occident pur şi simplu nu înţeleg ce se întâmplă. Că Gorbaciov avea intenţia să schimbe sistemul, dar era prea frumos ca să fie adevărat şi au vrut să-l pună la încercare. I-au pus în faţă obstacole mari, iar când Gorbaciov le depăşea, îi puneau altele, şi mai mari. În cele din urmă au fost nevoiţi să recunoască faptul că schimbarea era autentică, dar între tim
