Manastirea Agafton- Paradisul copilariei lui Eminescu -- Putine la numar si fara ajutor, aproape singure in stradania lor, maicutele din mica obste calugareasca de la Manastirea Agafton din Moldova se nevoiesc intru Domnul, indurand saracia, cu chip senin. Credinta lor va mantui, cu siguranta, pacat...

Manastirea Agafton- Paradisul copilariei lui Eminescu -- Putine la numar si fara ajutor, aproape singure in stradania lor, maicutele din mica obste calugareasca de la Manastirea Agafton din Moldova se nevoiesc intru Domnul, indurand saracia, cu chip senin. Credinta lor va mantui, cu siguranta, pacatele locului, si floarea evlaviei moldovenesti se va deschide aici din nou - La 8 kilometri de Botosani, pe drumul spre Suceava, pe culmea unui deal impadurit, este asezat un cuib al evlaviei moldovenesti, vechi de aproape trei secole - Manastirea Agafton. De acest lacas este legat si numele poetului nostru national, pentru ca aici au vietuit matusile lui Eminescu, Olimpiada si Sofia, surori de sange cu mama lui, Raluca Eminovici. Pentru a-si vizita matusile, dar mai ales, pentru a-si gasi un loc de refugiu in linistea de la manastire, de multe ori in copilaria sa, poetul venea pe jos, din Ipotestiul sau natal.

Matusile in haine calugarestiAsezamantul acesta ar fi putut fi astazi un giuvaier monahal al credintei ortodoxe. Dar vremurile au fost vitrege pentru vietuitoarele de aici. Din 1959, cand manastirea a fost desfiintata, si pana in 1999, duhul cel rau s-a instapanit pe deasupra acestui asezamant, ros, ca si poetul ce a trecut pe aici, de o boala degradanta. Transformata in azil de nebuni, manastirea a gazduit in chiliile sale bolnavi psihic ce isi tarau zilele, traind intr-o mizerie de nedescris, urland la luna, imperechindu-se intre ei, posedati de duhul cel rau. Cosmarul acesta s-a terminat. Astazi, cu adevarat, aceasta manastire are votul saraci