D-l Nastase nu are de ales. Intr-un recent articol publicat in "New York Times", jurnalistul american Steven Erlanger sustine ca Romania are in momentul de fata "ultima sansa de a recupera decalajul fata de Europa si de a reduce enorma frustrare a populatiei, demonstrata in numarul mare de voturi ac...

D-l Nastase nu are de ales

Intr-un recent articol publicat in "New York Times", jurnalistul american Steven Erlanger sustine ca Romania are in momentul de fata "ultima sansa de a recupera decalajul fata de Europa si de a reduce enorma frustrare a populatiei, demonstrata in numarul mare de voturi acordate fortelor neofasciste la ultimele alegeri din decembrie". Aceasta ultima sansa poate fi ratata, crede el, daca guvernul condus de Adrian Nastase nu va continua hotarat linia Reformei, cu toate riscurile aferente, cu costurile ridicate presupuse pentru o populatie, din care peste 40% traieste cu mai putin de un dolar pe zi. Cabinetul Nastase nu-si mai poate permite nici balansul intre liberalism si etatism al guvernarii Vacaroiu, nici dezorganizarea administrativa a cabinetelor regimului Constantinescu. D-l Nastase are o marja extrem de ingusta de "joc", cu atat mai mult cu cat organismele financiare internationale, dar si Uniunea Europeana - la care Romania doreste sa adere - afirma ca nu mai cred in programe si angajamente formale, ci doar in masuri concrete. Cabinetul trebuie, in consecinta, sa procedeze la finalizarea Reformei, desi masurile liberale pe care le va promova ar putea sa-i alieneze propria baza politica, Pdsr-ul cuprinzand - dupa cum se stie - destui adepti ai unei linii conservatoare, etatist-nostalgizante, cu simpatii mai mult sau mai putin evidente pentru "politica" promovata de Prm. D-l Nastase nu are - totusi - de ales. Examenele pe care administratia condusa de el trebuie sa le dea au si inceput. Ultimul dintre ele este cel d