Datorita lipsei legislatiei care sa stopeze jaful din paduri, in scurt timp, a merge la padure, sau a iesi la iarba verde nu vor mai fi decit niste amintiri din copilarie. Stabilirea dimensiunilor dezastrului din padurile Vrancei este anevoioasa iar cuantificarea acestuia, cu siguranta, va da suficiente batai de cap celor in masura sa faca dreptate. Cunoasterea acestor cote nu poate tine de cald decit numai ca simpla informatie, in timp ce consecintele acestui jaf se fac tot mai simtite in plan climatic. Neluarea in calcul imediat a unor masuri, cum ar fi plantarile de reimpadurire, risca sa agraveze si mai mult aceste efecte. Anii nouazeci au inregistrat, dupa cum oricine a putut constata, un trist bilant in ceea ce priveste taierea ilegala din padurile judetului. Potrivit unui raport intocmit de Inspectoratul de Politie al Judetului Vrancea, nu mai putin de 226.460 de metri cubi de material lemnos au fost exploatati ilegal in anii de dupa Revolutie. Daca pina in 1989 erau furati in jurul a 1000 de metri cubi in medie pe an, dupa 1990 aceasta cantitate a crescut foarte mult. "Virful de sarcina" a fost inregistrat in 1992, cind padurile particulare au inceput sa fie retrocedate in conformitate cu legea 18 din 1991. Atunci au fost jefuiti nu mai putin de 5600 de metri cubi de lemn. De remarcat ca foarte multe din aceste furturi au fost facute in dauna padurilor administrate de Romsilva dar nici parcelele aflate in proprietate privata nu au scapat furiei topoarelor. In total, suprafata impadurita a judetului este de 182.237 de hectare, ceea ce reprezinta aproape patruzeci la suta din suprafata judetului. Din totalul suprafetei impadurite, peste zece mii de hectare au revenit proprietarilor particulari iar din aceasta au disparut pur si simplu circa 600 de hectare care au fost taiate in ras. In aceeasi perioada a ultimilor zece ani padurarilor le-a fost imputat in total