O istorisire la Budapesta
Cu citiva ani in urma, am reintilnit o cunostinta mutata la Budapesta, apropiata cercurilor liberale din Ungaria. Pe peretele biroului ei se afla un minunat petec pe nuante ale rosului, un colaj indian de care ti se lipeau ochii. „Imi da energie“, mi-a explicat ea, indreptind discutia spre inima ultimei experiente care o marcase: lectiile de hinduism. Asa am ajuns sa discutam despre cresterea, in Ungaria, a interesului pentru religiile esoterice ale Asiei. Asa am ajuns la istorisirea pe care o reproduc aici.
Cu ocazia vizitei la Budapesta a unui guru hindus de notorietate, Agnes Heller a fost invitata sa dialogheze cu el despre citeva teme fundamentale, inclusiv despre atitudinea fata de animale. Agnes Heller se afla astazi in Ungaria, dupa o cariera spectaculoasa in sistemul universitar american. Cititorul roman a putut-o cunoaste cel putin din traducerea unor texte ale sale aparute la inceputul anilor ’90 in revista 22.
Discutiile despre viata, spirit etc. au ajuns la un moment dat intr-un punct delicat. Explicind de ce atitudinea spirituala superiora iti cere sa refuzi consumul carnii care a motivat uciderea unui animal, guru-ul despre care amintea cunostinta mea a incercat sa arate de ce respectul fata de viata, daca exista, are forta generalizatoare. Iata de ce un vegetarian care renunta la carne din motive spirituale refuza sa manince nu numai friptura de vaca, ci si peste la saramura. (Multi vegetarieni consuma totusi peste. In restaurante exista aproape un obicei: daca spui ca esti vegetarian, vei fi intrebat: „Dar peste mincati?“.)
Pentru inteleptul venit din India, lucrurile erau limpezi: un om care cauta implinirea spirituala este chemat sa renunte la carnea mamiferelor, dar si la cea a pasarilor, a pestilor…
Agnes Heller – pe care o stiu: o persoana energica, ofensiva si careia i
