In mitologia romana, cultul lui Mars, zeul razboiului, a luat nastere prin contaminarea mai multor religii stravechi italice preromane (umbrica, osca, etrusca), de timpuriu, personajul fiind identificat cu Ares (corespondentul sau clasic grecesc, fiul paredrei divine Zeus, domnitorul suprem al Olimpului, si Hera, sotia acestuia), deci, odrasla zeilor romani Iupiter si Iuno. El va fi socotit printre cele 12 principale divinitati (Diiconsentes) ale Pantheonului. La inceput, ocrotitor al agriculturii si personificare a renasterii periodice a naturii, sub influenta personajului similar din mitul elin, Mars devine repede atotstapinitorul razboaielor singeroase. Denumit si cu epitetele Marspiter (Mars Pater, „Tatal“), Ultor („Razbunatorul“, „Pedepsitorul“), Gradivus („Cel ce pleaca la lupta“), zeul este, de asemenea, inclus si in triada protectoare a capitalei Imperiului Roman, Roma, alaturi de Iupiter si Quirinus (divinitate razboinica a unui vechi cult sabin, cu care de multe ori se identifica). Fire deosebit de violenta, personajul dirijeaza razboaiele irationale, dezlantuite cu furie, spre deosebire de zeita intelepciunii, Minerva (Pallas-Athena in mitologia greceasca, cu care isi imparte atributul), adepta unor conflicte justificate. Marte se amesteca si in gilcevile si incaierarile grave ale pamintenilor, sortit, uneori, la dezastruoase esecuri. Totodata, legenda mitica il defineste si ca pe un patimas aventurier erotic, cunoscuta fiind, printre alte intimplari picante, inamorarea sa de preafrumoasa Venus (Aphrodite), consoarta lui Vulcanus (Hephaistos), faurarul schiop al Olimpului.

In arta figurata a bronzurilor romane aceasta divinitate este infatisata in mai multe ipostaze. Tipul Mars Ultor (personaj barbos, cu coif, armura, mantie, lance si sabie) isi are originea in statuaria, specifica perioadei de inceput a Principatului Imperial Roman, avind, po