Scrisoarea Saptamanii. Ganduri pentru intelectualii romani. Mi-ar fi placut ca tot ce mi s-a intamplat in ultima vreme sa fi fost altfel, ca ceea ce vedem sa coincida in totalitate cu ceea ce este, oricat de mult ne-ar dezavantaja acest lucru.. Adesea visam cu ochii deschisi la lucruri a caror realiz...
Scrisoarea Saptamanii
Ganduri pentru intelectualii romani
Mi-ar fi placut ca tot ce mi s-a intamplat in ultima vreme sa fi fost altfel, ca ceea ce vedem sa coincida in totalitate cu ceea ce este, oricat de mult ne-ar dezavantaja acest lucru.
Adesea visam cu ochii deschisi la lucruri a caror realizare este cu atat mai greu de infaptuit, cu cat acestea sunt mai simple si mai frumoase, nobile prin definitia lor, dar anacronice in acest nou secol al "luminii", in care pasim cu sufletele obosite si cu spiritul naucit si pierdut in haosul unei Mari Neintelegeri.
Visul de a sti care iti este drumul s-a pierdut intr-o negura sufocanta, si incalceala unui viitor haotic isi pune amprenta lui dureroasa pe destinul unui popor minunat odata, ridicat in slavile cunoasterii de Spiritul ce acum si-a pierdut calea. Nu pot sa cred ca marii intelectuali isi tradeaza tara, ca sunt scarbiti de noi - cei multi si prosti, naivi si lenesi, dar care asteptam de la ei manarea spre calea pierduta. Oare cat vor mai astepta acesti oameni inzestrati de Creator cu genialitate, pana isi vor folosi zestrea in slujba "mamiferelor" ce suntem? Ma doare cumplit si ma revolta ca astern pe hartie acest strigat de disperare al unui popor care nu numai ca si-a pierdut identitatea, dar nici nu se mai oboseste sa o caute, insa inca mai sper, caci Niciodata nu e prea tarziu!
Avem nevoie de cuvinte adevarate, care sa ne arate in ce sa credem si incotro sa ne indreptam, care sa ne alunge greata ce ne-a coplesit de ceea ce se vede in jur si impotriva careia spiritul