Cind nimic altceva nu merge, botosanenii devin superstitiosi Guitatul porcului, zborul berzei, cintecul cucului sau felul in care se leaga borsul de tarite sint indicii clare ale viitorului Oscilind intre rit si datina, intre obicei si religie, superstitiile au dainuit peste veacuri, ghidind pasii fiecarui individ in parte, ca niste educatori nevazuti. Devenit astfel dependent de ele, omul si-a construit in imaginar un ideal de armonie, platind apoi pentru fiecare dereglare de echilibru. Definita ca o credinta in spirite bune si rele, in miracole, farmece, vraji, numere fatidice, semne prevestitoare, etc., superstitia este in fond o manifestare constienta a subconstientului. Nu ne propunem aici o analiza a fenomenului - nu avem nici competenta necesara - ci mai curind o insiruire a superstitiilor care s-au manifestat si continua sa se manifeste in rindul locuitorilor din acest colt de tara. De Sfintul Andrei fetele isi afla sotii Cu ajutorul scriitorului Gellu Dorian, un pasionat cercetator al datinilor si obiceiurilor din judetul Botosani si nu numai, va vom povesti in cele ce urmeaza in ce mai cred botosanenii atunci cind Dumnezeu se dovedeste neputincios in a le satisface dorintele. Superstitiile in general se leaga de anumite evenimente personale, zile calendaristice, fenomene ale naturii si sint menite a stabili jaloanele sortii catre idealul omului, catre acea armonie de care vorbeam la inceput. Una dintre cele mai importante zile in care superstitiile sint invocate de botosaneni, mai ales in mediul rural, este Sfintul Andrei. In general fetele de maritat recurg la astfel de superstitii, impropriu denumite vraji, fiindca ele tin numai si numai de magia alba. Superstitiile legate de aceasta zi sint invocate mai ales in nordul extrem al judetului, prin partea Mitocului. Un studiu asupra lor a facut invatatorul local Ilie Pascal. Cum spuneam, codanele satului isi