Credinciosii au intrat in Postul Mare al Pastelui Gospodinele se pregatesc de inacritul borsului, care fermenteaza bine in aceasta perioada Credinciosii bisericii ortodoxe au intrat ieri in Postul Mare al Pastelui, una dintre cele mai mari sarbatori ale crestinatatii. Timp de 40 de zile credinciosii vor posti pentru a intimpina cum se cuvinte sarbatoare Invierii Domnului. Postul este considerat o pregatire duhovniceasca, o jertfa pe care o fac crestinii pentru Hristos si pentru pacatele lor. "Postul, ca mijloc si cale de desavirsire, de curatire de zgura pacatului din noi, este necesar oricarui crestin. Lacomia dupa stringerea de ''bunuri,'' peste masura necesarului, placerea mincarii, care este de multe ori transformata in scop de sine, ca si aceea a a bauturilor ametitoare, care ne ruineaza si trupeste, dar si sufleteste, adesea cu consecinte grave pentru urmasi, ca si ravagiile pe care le face satisfacerea placerilor trupesti pacatoase, nu-si gasesc indreptare si leac decit prin post", spune preotul Nicolae Necula. Obiceiurile populare legate de aceasta perioada a anului sint cit se poate de sugestive. In localitatile din zona de munte a judetului Vrancea, unele din aceste obiceiuri se mai pastreaza nealterate se sute de ani iar pregatirile de lasata secului sint in toi. In aceste zile au avut loc ultimele pereceri rurale, cu mese bogate, pentru ca urmeaza o lunga perioada de abstinenta, atit de la mincare si bautura cit si de la petreceri si alte distractii, dupa cum spun preotii. Fetele ramase nemaritate pina la lasata secului mai au de asteptat pina sa fie alese ca neveste. Conform traditiei, fetele scapatate, precum si flacaii tomnatici sint criticati public pentru ca n-au reusit sa se casatoreasca in perioada sloboda la cununii. Gospodinele spala toate oalele din care s-a mincat pina acum, cu lesie, un detergent traditional obtinut prin fierberea cu apa a cen