Mişcarea hippie ce definea tinerii anilor '65-'70 se dorea o eliberare din corsetul societăţii occidentale bazată pe performanţă şi consum. Deşi nucleul curentului s-a constituit în Statele Unite, stilul de viaţă şi conceptele hippie au luat amploare în întreaga lume, ca o formă de protest împotriva tradiţionalismului, a normelor, a prejudecăţilor. Sloganul mişcării hippie: Flower-Power. Grupuri de tineri manifestau paşnic, îşi împodobeau părul cu flori şi aveau cîntecele lor despre dragoste, pace şi libertate. În timpul revoltei studenţilor din campusul Universităţii Berkeley, hippioţii introduceau trandafiri în ţevile puştilor Gărzii Naţionale, numind forţele de ordine "fraţi". În faţa Casei Albe, aveau loc imense demonstraţii împotriva războiului din Vietnam. La Amsterdam, adepţii curentului îşi vopseau bicicletele în alb şi le lăsau în faţa porţilor; era un semn de recunoaştere că oricine ar fi avut nevoie putea să folosească aceste biciclete şi apoi să le abandoneze cînd nu i-ar mai fi trebuit. Practica amorului liber, expunerea fără complexe a corpului gol, experienţe mistice, consumul de droguri, în special LSD, te ajutau să evadezi din viaţa banală, cotidiană, ţi se deschideau porţile percepţiei (idee din care se desprinde numele formaţiei The Doors). Se dorea o întoarcere la începuturi, la condiţia primordială, la natură. De aici pornea atracţia tinerilor pentru elementele folclorice, mai ales asiatice sau din portul indienilor americani. Motivele folclorice erau întîlnite atît în vestimentaţie, cît şi în cîntece. Moda vestimentară hippie presupune materiale ţesute de mînă, din fibre naturale, ii largi, cusute cu diverse înflorituri, viu colorate, poncho-uri, veste, franjuri la haine din piele întoarsă, cojoace din blană de miel etc. În picioare sandale romane sau, cel mai comod, să umbli desculţ. Specifici hippioţilor sînt evazaţii, care pot fi blugi