Greva de la televiziunea publică din Praga s-a încheiat pe 10 februarie. După cum ne amintim, mai mulţi reporteri au ocupat studioul, refuzînd să accepte numirea ca director executiv a lui Jiri Hodac, considerat un apropiat al partidului condus de fostul premier Vaclav Klaus. Protestul reporterilor a fost susţinut de o manifestaţie la care au participat peste 100.000 de persoane şi a devenit o ştire de prima pagină pe toate meridianele. Povestea are însă, se pare, un final deschis, pentru că substanţa ei - independenţa mijloacelor de informare faţă de puterea politică - este o temă actuală şi în alte ţări. Organizaţia Freedom Forum a transmis, pe 16 februarie, o ştire în care sintetiza informaţii din mai multe ţări. Jurnaliştii de la radioul public din Bulgaria au iniţiat o serie de proteste împotriva numirii ca director general a lui Ivan Borislavov, pe care o consideră motivată politic. Redactorii de la studiourile teritoriale din Pecs, Szeged şi Debrecen ale postului public maghiar, MTV, au organizat şi ei mişcări de protest pentru a atrage atenţia asupra condiţiei lor dificile: din cauza datoriilor mari la companiile de utilităţi publice, postul nu-şi mai poate plăti angajaţii, iar programele riscă să nu mai poată fi realizate. În Polonia, există mai multe propuneri de modificare a legii audiovizualului, astfel încît membrii Consiliului care supraveghează activitatea televiziunilor să nu mai fie numiţi doar de preşedinte

şi de Parlament (deci, de forţele politice), ci şi de reprezentanţi ai societăţii civile. Dar un articol apărut în Central European Review (vol. 3, nr. 2, 15 ianuarie 2001, vezi şi www.ce-review.org) consideră că ceea ce s-a întîmplat la Praga este doar prefaţa unei "mari bătălii europene pentru independenţa mass-media". Autoarea articolului, Anna-Britt Kaca, observă că Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, care a luat atitudine