Fapt fără precedent în materie de candidaturi la Uniunea Europeană, opt ţigani unguri (două familii) au obţinut la începutul acestei luni statut de refugiaţi în Franţa. Cele două familii făceau parte dintr-un grup mai mare de ţigani unguri originari din două sate, aflate în apropierea Budapestei, grup ajuns anul trecut în Franţa, la Strasbourg. Azil au cerut, declarînd că sînt victime ale violenţei şi discriminării, toţi - erau 46 (12 bărbaţi, 10 femei şi 24 de copii, se precizează în depeşele Agenţiei France Presse, după care preiau şi termenul "ţigani", mai cald, mai concret, mai uman, cred, decît tehnicul romi. Sau rromi, încă mai abstract.). Între timp, s-a anunţat că numărul ţiganilor unguri care au primit azil în Franţa a ajuns la 15. Cum Ungaria este ţară candidată la admiterea în Uniunea Europeană, şi încă una dintre cele mai bine plasate din punctul de vedere al reformelor economice, juridice şi instituţionale, decizia OFPRA (Oficiul francez pentru refugiaţi şi apatrizi) de a acorda ţiganilor unguri statut de refugiat a fost interpretată, natural, ca un avertisment. Unul important: această decizie înseamnă, de fapt, recunoaşterea unei nerespectări a drepturilor omului într-o ţară candidată la primirea în Uniunea Europeană. Reacţiile autorităţilor maghiare au fost măsurate, deşi o anumită iritare poate fi desluşită în unele declaraţii. "Ungariei n-are de ce să-i fie ruşine", a spus premierul Viktor Orban, el precizînd că ţara sa e situată "la acelaşi nivel în materie de drepturile omului ca oricare ţară occidentală"; asta după ce purtătorul de cuvînt al guvernului declarase că decizia franceză este "nedreaptă, ruşinoasă şi fără temei". Mai... diplomat, purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe afirmase că decizia OFPRA nu reprezintă "o evaluare a politicii guvernului maghiar faţă de minorităţi, ci un caz izolat, concret legat de cîteva persoane"